Pirineii și iepurele cu personalitate


Imaginează-ţi că ești în Spania catalană și intri într-un restaurant neaoş, într-un mic oraşel de munte. Ești flămând ca un lup dupa ce ai bătut la pas mărunt, cât e ziua de lungă, canioane și defilee pe care termeni ca “pitorești” le pot descrie doar pe jumătate.

Ca să intri în restaurant, trebuie să te strecori cu abilitate printre privirile iscoditoare ale băutorilor de cervesa care şi-au facut tabăra în grup compact la nici jumătate de metru de uşa care se deschide către interior. Împarţi amabil câte un hola în stânga şi dreapta, în special celor pe care i-ai împins cu uşa (la propriu), doar câteva secunde în urmă. În mod invariabil ţi se răspunde cu acelaşi hola–poţi însă simţi cum prezenţa ta strică ceva din echilibrul locului. După ce te aşezi la una din cele câteva mese rezervate pentru cină într-un separeu, înţelegi repede că acest local este frecventat cu precădere de localnici. Fiecare cunoaşte pe fiecare Cu alte cuvinte, este un restaurant situat înafara circuitului turistic. La nici doi metri duduie o vatră deschisă, hrănită generos cu butuci nedespicați din lemn de măslin. Este bine. Viața e frumoasă.
Vestea proastă vine însă aproape imediat din partea chelneriţei cu aer de hangiţă care-și cunoaște meseria–”bucătăria nu se deschide decât după ora opt seara”, în conformitate cu tradiţia culinară spaniolă. Te răsucești pe călcâie cu gândul la meleagurile olandeze unde la ora asta restaurantele se închid; în Spania, abia peste încă o oră și jumatate își vor pune bucătarii șorțul și vor da jos tigăile din cui. Probabil figura ta dezamăgită şi flămândă spune totul, întrucât aceași chelneriță, singura din local de altfel, se oferă să-ţi prepare chiar ea ceva de-ale gurii. Zicând acestea în engleză, indică spre o versiune scurtă a meniului – într-o Catalonie pentru care pe alocuri chiar limba spaniolă oficială este considerată limbă străină, engleza poticnită a chelneriței este chiar o surpriză plăcută. Ai de ales dintre căteva feluri de platouri combinate (carne și legume) și alte câteva tipuri de salată. Ochii îți pică pe iepurele din meniu, în timp ce te întrebi dacă o fi iepure de câmp, din ograda proprie sau de crescătorie. Ceea ce știi cu siguranță este că iepurele fad, servit cu patru seri înainte la un restaurant cu pretenții din Zaragoza, era in mod sigur de la o crescătorie industrială. Te hotărăști să mai dai o șansă animalului și bucătăriei spaniole.

Te relaxezi în scaunul fără pretenții de confort sporit; ciulești urechea la gălăgia din ce în ce mai veselă de dincolo de paravanul din lemn ce separă zona restaurantului de bar; bei pe nerăsuflate berea care ți-a fost pusă în față, ciugulești din măslinele cu usturoi servite pe post de aperitiv… Aștepți și nu te deranjează. Timpul și grijile au fost lăsate la intrare.

Între timp corpul ți s-a înmuiat de la căldura care vine în valuri din gura largă a șemineului. Îți îndrepți privirea înspre acel colț dorind să atașezi imagini sunetelor făcute de lemnul care pocnește sub mușcătura focului. Chelnerița e acolo și așează jarul de zor. ”Mai pune un butuc pe foc”, îți vei spune probabil. Dar, nu. Cu aceleași mișcări rapide pune un grătar peste patul de jar, iar pe grătar aruncă doua pulpane. Este el, Iepurele! Brusc ești invadat de amintirea cartofilor și porumbului copt în jar într-un mal din râpa satului cot la cot cu drăcărimea de pe uliță, porumb și cartofi ” împrumutați” din tarlaua C.A.P.-ului. Sau bunăoară, peste ani, cârnații fără nume de brand înfipți în țepe de lemn deasupra focului făcut în câte o poiană de pădure cu prietenii. Iar acum, sub ochii tăi și doar la trei pași de masa ta, ți se pregătește unul din acele feluri de mâncare pe care le vei pomeni toată viața. Nu va fi servit cu sosuri franțuzești, nici cu niscaiva mirodenii nemaîntâlnite sau în combinații neașteptate cu fructe exotice. În fața ochilor tăi și sub nările tale care sunt invadate de un miros promițător, se prepară după o rețetă la fel de veche ca actul vânătorii. Se prepară după o rețetă în care nu ai nevoie de carte de bucate–o rețetă sinceră.

Nu se poate descrie gustul care mi-a invadat gura de la prima îmbucătură. Dacă există ceva mai sus de ”divin”, acela ar fi cuvântul potrivit care să descrie savoarea urecheatului din povestea de mai sus. Dacă aș fi un expert culinar aș mai zabovi puțintel asupra ”frăgezimii suculente și a texturii nemaipomenite”. Nu sunt, așa încât va las acum, cu apa-în-gură.

Am fost atât de surprins de desfășurarea evenimentelor de pe grătar încât am pierdut cu totul din vedere că aș putea să fac o poză pentru dosar. Din fericire, nu la fel s-a întâmplat pe parcursul celorlalte zile petrecute în Spania (Pirinei și Barcelona) în vacanța de Anul Nou așa încât vă invit să vizitați galeria cu fotografiile luate cu această ocazie (explicațiile din dreptul fiecărei fotografii sunt în engleză, acolo unde sunt).

Nu am o fotografie cu eroul întâmplării culinare de mai sus, dar am găsit la arhivă o fotografie cu cârnați în țepușă. Cine îi recunoaște este invitat să comenteze.

Cârnat în țeapă
Cârnat tras în țeapă cu frenezie
Anunțuri

3 gânduri despre “Pirineii și iepurele cu personalitate

  1. Man,

    Super fain articoul. Stiu exact genul de bar pe care-l descrii, avem si pe insula unul (cel putin) care ar fi in stare de treburi similare. Cu un open fireplace de poti sa-ti pui cortul in el.

    Ar trebui sa trag o raita pe acolo daca tot a venit vorba 😉

    My compliments,
    Faina treaba

    1. Man, ia cortul în spinare și fugi la gura sobei, că acușica trece iarna și parcă nu mai e același farmec. Nu e ca și cum voi pe latitudinea aia aveți parte de iarnă adevărată, dar ideea rămâne valabilă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s